{"id":111,"date":"2016-12-10T14:36:14","date_gmt":"2016-12-10T14:36:14","guid":{"rendered":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/?p=111"},"modified":"2023-12-08T13:05:23","modified_gmt":"2023-12-08T11:05:23","slug":"pn-iii-p4-id-pccf-2016-0114","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/?p=111","title":{"rendered":"PN-III-P4-ID-PCCF-2016-0114"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Selectia si diseminarea genelor de rezistenta la antibiotice de la nivelul statiilor de epurare a apelor uzate in mediul acvatic si sectorul clinic (RADAR).<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Selection and dissemination of antibiotic resistance genes from wastewater treatment plants into the aquatic environment and clinical reservoirs (RADAR).<\/strong><\/p>\n\n\n\n<div style=\"height:10px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-buttons is-layout-flex wp-block-buttons-is-layout-flex\">\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-50\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/radar-prezentare-proiect.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Prezentare proiect<\/a><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-50\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/radar_project_presentation.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">Project presentation<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-buttons is-layout-flex wp-block-buttons-is-layout-flex\">\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-100\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/radar_rst_2018.pdf_1.pdf.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">RADAR_RST_2018<\/a><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-100\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/rst_2019_radar_site.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">RADAR_RST_2019<\/a><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-100\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/rst_2020_radar_website.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">RADAR_RST_2020<\/a><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-100\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/rst_radar_2021_site.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">RADAR_RST_2021<\/a><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-100\"><a class=\"wp-block-button__link wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/radar_rst_website_2022.docx.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">RADAR_RST_2022<\/a><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-button has-custom-width wp-block-button__width-100\"><a class=\"wp-block-button__link has-vivid-red-background-color has-background wp-element-button\" href=\"https:\/\/bios.unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/radar_results_dissemination.docx.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">RADAR Project Results<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-vivid-green-cyan-background-color has-background has-medium-font-size\">Obiectivele proiectului<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Obiectivele proiectului constau \u00een:<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>monitorizarea apari\u021biei \u0219i dinamicii unor compu\u0219i farmaceutic activi (PhAC) \u00een timpul procesului de tratare a apelor reziduale (de la afluent la&nbsp;efluent); se urm\u0103re\u0219te realizarea unui studiu pilot \u00een care vor fi investiga\u021bi PhAC selecta\u021bi (antibiotice beta-lactamice-ampicilin\u0103, cefalosporine de genera\u021bia a treia \u0219i carbapeneme, fluorochinolone \u0219i macrolide), deoarece aceste molecule sunt prezente \u00een cele mai reprezentative produse farmaceutice produse local \u0219i printre cel mai frecvent prescrise \u00een Rom\u00e2nia,<\/li>\n\n\n\n<li>caracterizarea structurilor comunit\u0103\u021bilor bacteriene \u0219i stabilirea prevalen\u021bei BRA \u0219i GRA, \u00een diferite medii acvatice;<\/li>\n\n\n\n<li>stabilirea corela\u021biilor dintre prezen\u021ba anumitor poluan\u021bi \u0219i prezen\u021ba anumitor BRA \u0219i ARG \u00een diferite medii;<\/li>\n\n\n\n<li>studii ecotoxicologice pentru predic\u021bia toxicit\u0103\u021bii acute \u0219i cronice a PhAC (datorit\u0103 persisten\u021bei \u0219i bioacumul\u0103rii) \u00een mediul acvatic;<\/li>\n\n\n\n<li>analiza corela\u021biilor dintre consumul de antibiotice administrate \u00een unit\u0103\u021bile spitalice\u0219ti de boli infec\u021bioase, cuantificate \u00een doze zilnice definite (DDD) \u0219i nivelul AR \u00een unit\u0103\u021bile de spitalizare respective;<\/li>\n\n\n\n<li>evaluarea varia\u021biei \u0219i a dependen\u021bei dintre diferite variabile m\u0103surate pe tot parcursul studiului pentru o \u00een\u021belegere comprehensiv\u0103 a epidemiologiei AR;<\/li>\n\n\n\n<li>proiectarea unei h\u0103r\u021bi a AR din clinic\u0103 versus AR din mediul acvatic prin analiza comparativ\u0103 a secven\u021belor GRA;<\/li>\n\n\n\n<li>stabilirea unor modele experimentale pentru predic\u021bia riscului de diseminare a AR \u00een SEAU \u0219i \u00een microbiota intestinal\u0103, prin studii de conjugare \u0219i de evaluare a contextului genetic al GRA<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-vivid-green-cyan-background-color has-background has-medium-font-size\">Rezultate estimate<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp; &nbsp; Prin intermediul obiectivelor sale, acest proiect va contribui semnificativ la dezvoltarea&nbsp;cunoa\u0219terii privind impactul AR asupra mediului \u0219i asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane, un &#8220;domeniu fierbinte&#8221; de mare interes pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103, industria alimentar\u0103 \u0219i farmaceutic\u0103, agricultur\u0103, ecologia microbian\u0103 \u0219i protec\u021bia mediului. RADAR propune noi repere pentru studiul emergen\u021bei, controlul \u0219i limitarea AR. Planul de cercetare va permite identificarea \u0219i descrierea unor puncte critice \u00een lan\u021bul epidemiologic al RA \u0219i va evalua impactul acestora asupra agen\u021bilor patogeni ESKAPE relevan\u021bi la nivel local, prin completarea datelor lips\u0103 sau subevaluate cu date recente \u0219i congruente. Proiectul RADAR va contribui la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a rolului SEAU ca rezervor de AR \u0219i la elucidarea, cel pu\u021bin par\u021bial\u0103, a corela\u021biilor<br>dintre poluarea mediului cu PhAC, ca rezultat al presiunilor antropice \u0219i apari\u021bia AR \u00een mediu.<br>&nbsp; Evaluarea impactului antibioticelor asupra procesului de epurare a apelor reziduale, asupra comunit\u0103\u021bilor bacteriene din SEAU \u0219i din efluen\u021bii acestora va furniza cuno\u0219tin\u021be valoroase pentru identificarea solu\u021biilor manageriale \u0219i tehnice optime pentru tratarea apelor uzate \u0219i pentru evaluarea riscurilor de transmitere a RA legate de tratarea apei, cu evitarea consecin\u021belor nedorite pentru microbiota mediului \u0219i s\u0103n\u0103tatea uman\u0103.<br>&nbsp; Acest proiect va oferi prima hart\u0103 a RA \u00een mediul clinic versus acvatic din Rom\u00e2nia \u0219i primele date metagenomice privind RA din mediul acvatic din Rom\u00e2nia.&nbsp; Abord\u0103rile genomice \u0219i metagenomice ar putea identifica noi determinan\u021bi genetici ai AR \u0219i \u00eempreun\u0103 cu rezultatele estim\u0103rii \u0219i predic\u021biei persisten\u021bei \u0219i toxicit\u0103\u021bii antibioticelor \u00een mediul acvatic ar putea reprezenta un punct de plecare pentru proiectarea \u00een continuare a unor antibiotice noi sau mai eficiente.<br>&nbsp; Acest studiu va defini, de asemenea, gradul de presiune selectiv\u0103 exercitat de antibioticele utilizate \u00een spitalele de boli infec\u021bioase sau produse de industria farmaceutic\u0103 asupra mediului acvatic \u0219i vor eviden\u021bia cele mai stricte m\u0103suri de control necesare pentru a reduce aceast\u0103 presiune selectiv\u0103.<br>&nbsp; Analiza comparativ\u0103 a secven\u021belor genelor AR din apele poluate \u0219i din clinic\u0103, provenite din diferite regiuni geografice, va permite stabilirea gradului de corela\u021bie \u00eentre tulpinile clinice \u0219i cele din mediu \u0219i cunoa\u0219terea fluxului acestora din spitale \u00een mediu \u0219i invers.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-vivid-green-cyan-background-color has-background has-medium-font-size\">(RO) Abstract<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp; Scopul proiectului RADAR este de a evalua prevalenta si diseminarea rezistentei la antibiotice (RA) in mediul acvatic poluat si de a compara rezistomul din mediul inconjurator cu cel clinic, pentru a distinge intre posibilele mecanisme de emergenta si de diseminare a RA.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Obiective stiintifice:<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>investigarea rezistomului la nivelul statiilor de epurare a apelor uzate (SEAU) pentru a stabili prevalenta bacteriilor RA (BRA)\/genelor de RA (GRA);<\/li>\n\n\n\n<li>evaluarea prezentei antibioticelor selectate si a produsilor de metabolizare a acestora (beta-lactamice, fluoroquinolone si macrolide) in afluentii si efluentii SEAU;<\/li>\n\n\n\n<li>analiza comparativa a BRA\/GRA din ape reziduale si din probe clinice;<\/li>\n\n\n\n<li>evaluarea gradului in care prezenta\/absenta GRA si abundenta lor relativa depinde de o serie de predictori geografici, hidrologici, fizico-chimici si microbiologici.<\/li>\n\n\n\n<li>Metodologie: probele de apa uzata vor fi recoltate din diferite puncte: 1000 m in amonte de SEAU, apa netratata si dupa diferite etape de tratare in SEAU, effluent si 200 m in aval de SEAU. Vor fi analizate probe de peste din apele de rau colectate dupa evacuarea efluentului statiei de epurare.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Se vor efectua urmatoarele analize:<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>analize fizico-chimice si microbiologice standardizate;<\/li>\n\n\n\n<li>GC\/MS si HPLC pentru cuantificarea antibioticelor selectate;<\/li>\n\n\n\n<li>izolarea pe medii cu antibiotice a bacteriilor rezistente din grupul de specii ESKAPE (Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter sp.);<\/li>\n\n\n\n<li>evaluarea rezistomului metagenomic in urma procesarii bioinformatice a datelor obtinute;<\/li>\n\n\n\n<li>analiza potentialului de transferabilitate a GRA si a riscului pentru sectorul clinic si mediu prin cartografierea locilor de insertie a elementelor transpozabile si studiul potentialului de mobilizare a genelor de rezistenta in bioreactor; elaborarea unui model de predictie a aparitiei BRA\/GRA.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading has-vivid-green-cyan-background-color has-background has-medium-font-size\">(EN)&nbsp;Abstract<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp; &nbsp; The RADAR project aims to assess the prevalence and dissemination of antibiotic resistance (AR) from urban, clinical and industrial wastewater into the aquatic environment via wastewater treatment plants (WWTPs). Moreover, RADAR will give information on the environmental and clinical resistome, identifying the possible mechanisms of AR emergence and spread.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Scientific objectives:<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>investigation of WTTPs resistome to establish the prevalence of AR bacteria (ARB)\/genes (ARGs) in the environmental samples from upstream-WWTPdownstream transects;<\/li>\n\n\n\n<li>evaluation of selected antibiotics (beta-lactams, fluoroquinolones and macrolides) occurrence in both WWTP\u2019 influent and effluent;<\/li>\n\n\n\n<li>comparative analysis of geographically and time related ARB\/ARGs from wastewaters and clinical sources;<\/li>\n\n\n\n<li>assessing and prediction how the presence\/absence of ARGs and their relative abundance depending on a class of geographical, hydrological, physico-chemical and microbiological factors.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Methodology: The urban, clinical, farming and industrial wastewater will be monitored by physico-chemical, microbiological methods and metagenomics throughout various steps, i.e.:<br>&nbsp;&#8211; 1000 m upstream river, influent, different treatment steps inside WWTP, effluent and 200 m downstream river. Wild fish from the receiving river after discharge of WWTP effluent will be also analyzed.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">The following analyses will be performed:<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li>LC\/MS and HPLC techniques to monitor the levels of selected antibiotics;<\/li>\n\n\n\n<li>isolation and identification of ARB belonging to ESKAPE species;<\/li>\n\n\n\n<li>evaluation of metagenomic resistome by bioinformatic data processing;<\/li>\n\n\n\n<li>environmental and clinical ARGs and plasmids sequencing;<\/li>\n\n\n\n<li>analyzing the potential of ARGs for transferability and environmental\/clinical risk by mapping the insertion loci of transposable elements and the ARGs potential to mobilize the resistance genes in a bioreactor model;<\/li>\n\n\n\n<li>elaboration of a prediction model for the occurrence of ARB\/ARGs<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Selectia si diseminarea genelor de rezistenta la antibiotice de la nivelul statiilor de epurare a apelor uzate in mediul acvatic si sectorul clinic (RADAR). Selection [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":112,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-111","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-projects"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=111"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":281,"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/111\/revisions\/281"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/112"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=111"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=111"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bios.unibuc.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=111"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}